Ce-l determină pe un poliţist să refuze o mită de 7.000 lei sau chiar una, considerată record naţional, de 10.000 euro? „România liberă" a stat de vorbă cu doi dintre oamenii legii premiaţi anul acesta de MAI pentru că, spune ministerul, nu poţi să-i cumperi. Unul dintre ei recunoaşte că, uneori, colegii mai fac glume pe seama sa. De o lună şi jumătate, inspectorul Valentin Simionescu, de la Secţia Regională de Poliţie Transporturi Braşov, Biroul de Investigare a Fraudelor, are un telefon mobil subţire, delicat, de culoare roz. De fiecare dată când sună, poliţiştul zâmbeşte jenat când îl scoate din buzunar. Telefonul e împrumutat de la soacra sa, pentru că pe al său l-au luat procurorii pentru expertiză după ce l-a folosit pentru a înregistra o persoană care a încercat să-l mituiască.

Se întâmpla în octombrie 2010, când un om de afaceri din zonă a vrut să-l convingă să nu-i facă dosar pentru evaziune fiscală. Simionescu a refuzat o dată, de două ori, dar a treia oară nu l-a mai iertat: „A venit la mine la birou şi mi-a scris pe o bucată de hârtie «5.000 de lei». I-am spus nu, a revenit şi i-am făcut flagrant. Am găsit acei 5.000 de lei asupra sa şi încă 80.000 în maşina personală. Venise pregătit". A fost a doua mită în decurs de trei zile pe care poliţistul a refuzat-o, după ce a spus „nu" şi celor 2.000 de lei oferiţi de doi comercianţi de fier vechi.

„Ce, nu v-aţi înţeles la preţ?"

Dacă ar fi acceptat cele două şpăgi, inspectorul de 31 de ani, care câştigă lunar 2.500 de lei, ar fi avut acum mai mulţi bani, şi-ar fi putut folosi propriul telefon, nu ar fi făcut deja şase drumuri la Parchet şi nu ar fi avut plângere penală de la unul dintre cei denunţaţi.

În schimb, s-a ales cu o diplomă de „onoare şi integritate", cu o plachetă şi cu ironizările colegilor săi.

„Bă, n-oi lua tu şpagă, da' nu te zgârci în ha