Pe zone întinse din Transilvania, în special în judeţele Braşov şi Sibiu, dar şi în Banat, Crişana sau în vestul Moldovei se găsesc numeroase case tradiţionale, unele vechi de peste 100 de ani. Multe dintre ele necesită reparaţii sau renovare.

Casele tradiţionale sunt realizate numai cu materiale naturale româneşti, prezintă o arhitectură deosebită, multe fiind în totalitate sau având elemente cu mare valoare estetică, cu acoperiş din ţiglă ceramică cu acel roşu caracteristic numai materialelor naturale şi sunt în concordanţă perfectă cu mediul. Este vorba în primul rând de casele săseşti şi şvăbeşti (dar nu numai) care au, însă, şi o vechime apreciabilă. Deşi acest fapt le sporeşte frumuseţea, deseori este şi factorul care contribuie la o stare care necesită renovare, iar acoperişul, care constituie elementul principal de atracţie, deşi trecerea timpului nu îi afectează valoarea estetică, este primul pe listă, fiind, în timp, expus intemperiilor şi pericolelor de lovire.

Reabilitarea acestor case trebuie să aibă la bază o soluţie de arhitectură adaptată cât mai bine caracteristicilor casei, să utilizeze materiale optime ca raport preţ-calitate şi compatibile cu cele existente, altfel costurile putând fi foarte mari. În ceea ce priveşte acoperişul, deseori ţigla veche este refolosită, acesta fiind un alt avantaj al ţiglelor ceramice, însă sunt şi multe piese care sunt sparte, necesitând a fi înlocuite. Nu trebuie omis nici faptul că unele dintre aceste case, cum sunt, de exemplu, cele din Mărginimea Sibiului, dar nu numai, sunt încadrate în patrimoniul naţional, legea obligând proprietarii să facă renovările folosind numai acelaşi tip de materiale originare.

Este de remarcat faptul că aceste case se pot amenaja inclusiv prin integrarea la interior a unor elemente moderne şi, de asemenea, anumite funcţiuni vechi să fie transformate astfel încât să