Parintele Calistrat de la Manastirea VladiceniMotto: "Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea" (Marcu 11.24)
Sfanta Biserica ne învata ca exista rugaciuni de lauda, rugaciuni de cerere si rugaciuni de multumire. Rugaciunea de capatai, cea mai simpla, dar si cea mai importanta, pe care ne-a daruit-o Mantuitorul Iisus Hristos Insusi cu propriile Sale cuvinte este "Tatal nostru”. In cuprinsul ei gasim esenta trairii crestine a vietii pamantesti: sa iertam pentru ca si noi sa fim iertati, sa ne ferim de ispita pentru ca sa nu fim ispititi, si tot din rugaciunea aceasta aflam si telul vietii crestine: sa vina împaratia Lui Dumnezeu la noi si toate cele ale noastre sa se faca dupa voia Lui, iar între cele de sus si cele de jos sa fie armonie, "precum în cer asa si pe pamant" (Matei 6.10). Aceasta din urma precizare ne ajuta sa întelegem ca, daca noi crestinii nu ne vom stradui sa armonizam legatura cu semenii si legatura cu Dumnezeu, nu vom putea comunica sau conlucra sufleteste cu Cerul. Scrie Sfantul Apostol si Evanghelist Luca: "Nu oricine îmi zice «Doamne, Doamne» va intra în împaratia cerurilor" (Matei 7.21).
Ceea ce conteaza este faptul ca, desi toata crestinatatea înalta rugaciuni, totusi nu stim cate dintre acestea reusesc sa fie bine placute Lui Dumnezeu. Nu degeaba a spus Hristos: "Nu stiti ce cereti!" (Matei 20.22), altfel zis, nu stiti sa va rugati! Sunt destui cei care renunta la rugaciune, resemnandu-se ca Dumnezeu oricum nu-i asculta: "Da, m-am rugat, dar fara rost!", aceasta este expresia cea mai des auzita. Nu inseamna altceva decat ca ideile si gandurile omului se abat spre alte feluri sau moduri de rugaciune: cele de lauda sa le faca Biserica (pentru ca cele de cerere le fac credinciosii); dar cele de multumire trebuie facute de Biserica si de credinciosi totodata!
In cuprinsul Sfintei Liturg
