Marin Preda, cel mai mare prozator postbelic român Miercuri, 15 iunie, apare romanul "Intrusul", de Marin Preda. Criticul literar şi prefaţatorul acestui volum, Răzvan Voncu, vorbeşte despre opera lui Preda, cel mai mare prozator postbelic.
● Jurnalul Naţional: "Intrusul". O carte scrisă cu o uşurinţă nefirească minuţiosului Marin Preda. Pe cât de migălos travaliul artistic la toate volumele sale concepute înainte de 1967, anul scrierii "Intrusului", pe atât de firească şi de rapidă "facerea" acestui roman, ca şi când ar fi redactat "o lucrare îndelung gândită înainte", cum declară autorul. În plus, altă premieră: "Intrusul" este primul roman care n-a fost "născut dintr-un embrion mai vechi, cum mi s-a întâmplat întotdeauna". Marin Preda dixit! Cum comentaţi această cotitură în opera scriitorului? Să fi fost existenţialismul un curent fascinant, căruia i-a fost imposibil să-i fi rezistat? O consecinţă firească e experienţelor? Nevoia de schimbare?
Răzvan Voncu: Viaţa unui scriitor nu seamănă neapărat cu un program de calculator, în care totul se desfăşoară pe trasee dinainte cunoscute, fără putinţa schimbării de direcţie. Chiar şi în cazul scriitorilor care scriu greu, cum a fost Marin Preda, se poate oricând întâmpla ca o carte să se scrie altfel. Intenţionat am spus "să se scrie", tocmai pentru a sublinia faptul că lucrurile se pot petrece dincolo de voinţa scriitorului. Puteţi să le spuneţi "momente de inspiraţie" sau "iluminări".
Aceste momente nu stau neapărat sub semnul întâlnirii cu un curent de creaţie sau o idee. În legătură cu existenţialismul, opinia mea este că, deşi a cunoscut de tânăr ideile şi personalităţile care l-au ilustrat (căci Jean-Paul Sartre, "tovarăş de drum" al Partidului Comunist Francez, nu a fost un nume prohibit nici în perioada stalinistă), Preda nu este un existenţialist. Nici romanul "Intrusul" nu este un
