De aproape zece ani, din momentul în care s-a instituit moratoriul prin care se interziceau adopţiile internaţionale, s-au căutat tot felul de subterfugii pentru a se continua practicile de adoptare a copiilor în afara ţării. Şeful Oficiului Român pentru Adopţii, secretarul de stat Bogdan Panait, a confirmat săptămâna trecută că au continuat în ultimii ani demersurile cetăţenilor străini care îşi doreau copii din România, în zeci de cazuri apelându-se la metode alternative de adopţie.
Moratoriu cu derogări
După cum preciza săptămâna trecută şi secretarul de stat Bogdan Panait, în ciuda moratoriului instituit în cazul României care interzice adopţiile internaţionale, în ultimii ani au mai existat cazuri de copii români adoptaţi de cetăţeni din străinătate, care s-au prevelat de o serie de prevederi legale care le permit să adopte copii dacă stau sau fac dovada că au locuit cinci ani pe teritoriul României, această procedură fiind aplicată în ultimii ani în peste 50 de cazuri. Un alt subterfugiu folosit de cei care au vrut să eludeze interdicţia legată de adopţiile internaţionale a fost presupusa ajutare a unor copii români mici, cu afecţiuni medicale reale sau fabricate de către cadre medicale din România. Aceşti copii sunt luaţi de familii din străinătate pentru tratament, şi, de fapt, sunt adoptaţi, fără a se mai întoarce vreodată în ţară. Totuşi, printre aceşti copii nu se regăsesc cazuri din Timiş.
Cadrul legal actual permite acest lucru, atâta vreme cât responsabilitatea este pasată de la o instituţie la alta.
Astfel, dacă autorităţile din ţară, respectiv Poliţia de Frontieră şi structurile de Protecţie a Copilului, susţin că Ambasadele României ar trebui să aibă informaţii despre aceşti copii plecaţi în străinătate la tratament, Ministerul de Interne afirmă contrariul : “Misiunile diplomatice ale României
