Uniunea Europeană marchează marţi 26 de ani de la semnarea Acordului de la Schengen, prin care se instituia o zonă de liberă circulaţie în interiorul căreia se desfiinţau frontierele interne.

Aniversarea intervine în condiţiile în care României şi Bulgariei le-a fost refuzată aderarea la acest acord în martie 2011 - aşa cum îşi propuneau - o decizie în privinţa integrării lor fiind amânată, la Consiliul JAI de săptămâna trecută, pentru luna septembrie. În plus, polemicile despre regulile din acest spaţiu european al libertăţii de mişcare sunt tot mai intense, din cauza presiunilor migratorii.

În urmă cu 26 de ani, la 14 iunie 1985, Franţa, Germania şi cele trei ţări ale Benelux-ului - adică cinci dintre cele zece ţări care formau atunci Comunitatea Economică Europeană - luau decizia de a renunţa la frontiere pentru a crea un spaţiu al liberei circulaţii, extins în prezent la 25 de ţări şi nevoit să se adapteze la terorism şi presiuni migratorii.

Acordul Schengen a făcut posibilă libera circulaţie pentru peste 400 de europeni. "Facem peste 1,25 miliarde de deplasări în calitate de turişti în fiecare an şi ne putem vizita prietenii şi rudele din toată Europea fără obstacole birocratice la graniţele interne. Mai mult, şi pentru economia noastră libertatea de mişcare este centrală pentru succesul Pieţei Unice", a arătat avantajele Schengen comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, într-o declaraţie făcută cu ocazia aniversării de marţi.

Crearea spaţiului Schengen a fost una dintre cele mai concrete, mai populare şi mai de succes realizări ale Uniunii Europene, a spus Malmstrom, "şi trebuie să găsim mijloace de a o proteja şi de a o îmbunătăţi", a continuat comisarul, într-o aluzie la faptul că CE lucrează în prezent la revizuirea regulilor. Demersurile Comisiei vin ca răspuns la temerile Franţei, Italiei sau Danemarcei, care au cerut r