Dacă îl întrebi pe Traian Băsescu, preşedintele României, când intenţionează ţara să adopte euro, răspunsul său este ferm: data ţintă încă este 2015, se arată într-un articol apărut în publicaţia britanică Financial Times (FT).
Cu toate acestea, această ţintă pare să funcţioneze în principal ca o cămaşă de forţă fiscală, utilă în cazul în care coaliţia aflată la guvernare în România, care se confruntă anul viitor cu alegeri, este tentată să arunce cu banii, se arată în articolul apărut în Financial Times.
Chiar dacă România poate îndeplini criteriile fiscale pentru a deveni membru al zonei euro la jumătatea acestui deceniu, ţara va analiza cu seriozitate dacă este adecvată această aderare, a explicat Băsescu, scrie Agerpres.
"Este relativ uşor să ajungem la îndeplinirea obiectivelor privind deficitul bugetar şi inflaţie. Dar la acel moment trebuie să observăm cât de competitivă este economia noastră", a afirmat şeful statului român.
Dincolo de România, majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est resping cu discreţie data lor probabilă de intrare în zona euro.
Polonia şi Ungaria au amânat aderarea
Polonia, care a abandonat obiectivul anterior 2012, a amânat estimările de la mijlocul acestui deceniu spre sfârşitul deceniului. Ministrul polonez de Finanţe, Jacek Rostowski, a declarat, luna trecută, că Polonia ar putea să nu se alăture zonei euro înainte de 2019.
Şi premierul Ungariei, Viktor Orban, afirmă că este "de neconceput" aderarea la euro înainte de 2020.
Republica Cehia şi-a sporit îngâmfarea privind avertismentul său de lungă durată în privinţa euro. "Când încă nu există o piaţă unificată europeană în proporţie de 100% ... când statele mai slabe din zona euro trebuie să le subvenţioneze pe cele mai bogate şi când nu este clar care va fi soarta eu
