Condamnat la moarte de regimul comunist pentru înaltă trădare, Răuță a aflat că nu mai are cetățenie română în 2005, când a vrut să-și schimbe pașaportul. A fost colaborator al Securității sub numele conspirativ „Călin”.

Constantin Răuţă, fost agent al DIE (Departamentului de Informaţii Externe, serviciu de spionaj al României socialiste), şi-a redobândit cetăţenia română. El a depus jurământul la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Bucureşti, jurând să fie “devotat patriei şi poporului” său, să apere drepturile şi interesele naţionale, să respecte "Constituţia şi legile României”.

În 1974, autorităţile comuniste l-au condamnat la moarte, pentru trădare. Răuţă, cetăţean american de naţionalitate română, este singurul caz de condamnare la moarte din perioada regimului comunist, care nu a fost anulat de justiţie.

În ianuarie 2009, magistraţii Curţii Supreme au respins, printr-o decizie definitivă, cererea de revizuire a sentinţei primite de Constantin Răuţă, pe 2 septembrie 1974, pentru trădare. Judecătorii au menţinut, practic, pedeapsa "aplicată" în acest caz de autorităţile comuniste.

Constantin Răuţă a lucrat în anii '70 ca inginer la IPROCHIM Bucureşti şi la Ministerul Chimiei, domeniu coordonat de Elena Ceauşescu şi de Securitate, deoarece, ca orice sector economic strategic, cel chimic se afla sub controlul DIE, din DSS (Departamentul Securităţii Statului). DIE i-a cerut lui Răuţă să accepte să devină colaborator al acestui serviciu, dacă voia să i se permită să plece la studii în străinătate. A acceptat numele conspirativ "Călin" şi a promis ca atata timp cât se va afla în străinătate va îndeplini misiuni de spionaj pentru DIE, el fiind instruit pentru executarea unor misiuni "anti-NATO".

A hotărât să rămână în SUA, motiv pentru care regimul comunist l-a condamnat la moarte.Tim de 24 de ani a lucrat la centrul