Constantin Răuţă, fost agent al DIE (Departamentului de Informaţii Externe, serviciu de spionaj al României socialiste), şi-a redobândit cetăţenia română, după o luptă de ani buni cu autorităţile române. Dacă n-am şti cât de adevărate sunt fiecare dintre etapele pe care Răuţă le-a parcurs până la acest moment şi ce eforturi a depus o parte din presa din România pentru a-l susţine în demersurile sale, am putea crede că Răuţă este un personaj de literatură science-fiction.

Absolvent în 1966 al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii, Răuţă a fost racolat ca inginer electronist la Direcţia de Informaţii Externe. Dorinţa sa era însă alta: să poată pleca din România la specializare în lumea liberă, după ce câştigase o bursă IBM, dar nu primea paşaport, pentru a ieşi din ţară. În 1973 i s-a ivit ocazia. Şeful statului, Nicolae Ceauşescu, avea să efectueze o vizită la Casa Albă, iar Constantin Răuţă a fost trimis din timp la Washington, pentru a pregăti vizita din punctul de vedere al serviciului român de spionaj. Ajuns în SUA, Răuţă a solicitat – şi primit – azil politic la Washington. La Bucureşti, în 1974, Răuţă era condamnat la moarte. Iar regimul Ceauşescu a avut două tentative de a-l asasina.

După 1973, a organizat şi participat la numeroase proteste împotriva încălcării drepturilor omului în România, a fost prezent la audieri în Congreul SUA, a vorbit la posturile de radio Vocea Americii şi Radio Europa Liberă, devenind figură emblematică a emigraţiei româneşti. În ianuarie 1990, după Revoluţia din decembrie 89 din România, când s-au redeschis Ambasada şi Consulatul României la Washington, a întrebat dacă regimul Ceauşescu a emis vreo sentinţă împotriva sa sau i-a anulat cetăţenia română. La acel moment i s-a spus că nu există nici o condamnare împotriva sa, că nu i-a fost retrasă cetăţenia şi i-a fost eliberat un paşaport de cetăţean român domici