Recep Tayyip Erdogan poate privi acum detaşat spre viitorul drum către preşedinţia Turciei / Foto: Umit Bektas / Reuters Recep Tayyip Erdogan este cel de-al doilea politician din istoria Republicii turce care obţine al treilea mandat consecutiv de premier. După numărarea a 99% din voturi, formaţiunea sa politică, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), a obţinut, potrivit rezultatelor date publicităţii de posturile de televiziune turce, 50% din voturi.
Pe locul al doilea, cu 25,9% din voturi şi 135 de locuri în Parlament, s-a situat Partidul Republican al Poporului (CHP), de orientare social-democrată şi principala forţă de opoziţie. Pe locul al treilea a ieşit Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP), cu un procent de 13%. Un scor important l-a obţinut şi partidul pro-kurd, BDP, care a ajuns la 36 de locuri în Parlament, de la 20, câte deţinea înainte. Sprijinul BDP ar putea fi „crucial” pentru aspiraţiile lui Erdogan de schimbare a Constituţiei, însă aici este o problemă delicată, pentru că minoritatea kurdă din Turcia, estimată a fi între 15 şi 17 milioane, va cere, cu siguranţă, să i se satisfacă în schimb pretenţiile ei de a se constitui într-un element distinct în cadrul societăţii turce, cu statut autonom, iar în acest caz se pun probleme foarte delicate.
În aceste condiţii, partidul premierului poate forma singur Guvernul, dar nu poate schimba, fără referendum, Constituţia turcă. AKP deţine 326 de locuri în Parlament din 550 şi ar fi avut nevoie de 357, pentru a avea majoritatea calificată ca să schimbe fără votul popular Constituţia moştenită de la militari, după puciul din 1980. Erdogan a promis încă de duminică seară că va căuta „cel mai vast consens” cu opoziţia şi societatea civilă turcă pentru „redactarea unei noi Constituţii liberale, demne de Turcia”, dar nu a dat însă nici un detaliu despre schimbările pe care intenţionează să le
