Eforturile Guvernului de la Minsk de a evita colapsul au adus o serie de măsuri catalogate de presa internaţională drept sovietice. Problemele financiare au forţat Belarusul să ceară miliarde de dolari Rusiei, Chinei şi Fondului Monetar Internaţional. Însă banii nu vin fără condiţii.
În ultima lună, Belarus a cerut un împrumut de opt miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internaţional, a primit unul de trei miliarde de dolari de la Rusia şi încă unul de un miliard de dolari de la China. Banii nu vin însă fără condiţii. Speculaţiile privind intrarea în colaps a micului stat au fost alimentate de deciziile luate de Executivul de la Minsk în ultimele zile, catalogate de presa internaţională drept „reguli sovietice".
La 23 mai, statul a devalorizat moneda naţională, rubla belarusă, cu 36% în raport cu dolarul, ceea ce a încurajat traficul de frontieră. Acum, pentru a economisi resurse şi a aduce bani la buget, Guvernul a interzis cetăţenilor să mai treacă graniţa cu bunuri de consum, de la alimente la aparatură electrocasnică şi benzină. Anul trecut, deficitul de cont curent al Belarusului s-a ridicat la 16% din PIB. La 8 iunie, benzina a fost scumpită pentru a patra oară în 2011. Preţurile la pompă au crescut cu 31%, însă, în urma protestelor, preşedintele Alexander Lukaşenko a anunţat că va anula decizia. La 10 iunie, ruşii au înjumătăţit cantitatea de electricitate livrată către Belarus, din cauza unei restanţe de 54 de milioane de dolari.
Condiţiile FMI
O misiune a Fondului a mers la Minsk între 1 şi 13 iunie pentru a evalua situaţia economiei belaruse. Economiştii FMI au avertizat Executivul belarus că orice împrumut va fi condiţionat de implementarea unor reforme structurale şi liberalizarea cursului monedei naţionale. „Criza economică din Belarus este gravă, dar există o scăpare", a declarat Chris Jarvis, şeful misiunii FMI la Minks,
