Stim ca exista coduri de productie care inlocuiesc conventiile socio-culturale, ca exista un cinism al costurilor si cistigurilor din spatele audientei, dar succesul repurtat indica nevoia de sens, de speranta, de mobilizare, careia mai toate canalele tv romanesti ii opun zilnic Apocalipsa. Recordul de audienta al emisiunii "Romanii au talent" de pe PRO TV a ramas inca insuficient analizat, desi se pregateste intens al doilea sezon. Inca de la prima editie, virful de audienta atingea aproximativ 4 milioane de telespectatori, o medie de 18 puncte audienta in mediul urban si o cota de piata de 35,8%. Editia a treia tinea in fata televizorului peste 5 milioane de telespectatori, iar dupa 10 editii Marea finala atinsese aproape 50% cota de piata, ceea ce inseamna ca aproape jumatate dintre cei care se uitau la televizor in acelasi tronson orar urmareau competitia "Romanii au talent". Cei mai atrasi de emisiune s-au dovedit a fi orasenii din categoriile de virsta 18-49 de ani. Nu avem la dispozitie informatii despre calitatea publicului, analize de care publicitarii tin cont, dar e cert ca PRO TV a profitat din plin de acest succes masurat si in traficul de pe site-ul canalului, de 3 milioane de afisari in ziua finalei. De ce s-au uitat romanii la aceasta emisiune? In buna parte, din aceleasi motive ca publicul din Statele Unite, de unde a pornit formatul, sau ca publicul din Marea Britanie, Suedia, Belgia, Franta, Rusia, Ucraina, Portugalia, Serbia, Grecia, India, Armenia, Slovacia, Polonia, Spania, Danemarca, Argentina, Olanda, Norvegia, Israel, Germania s.a., cele peste 30 de tari de pe mai multe continente si diverse din punct de vedere cultural care au cumparat licenta: emisiunea restituia iluzia unei identitati nationale privilegiate, intr-un amestec de entuziasm si distractie. Construit la noi pe stereotipul national ca, dincolo de defectele sale, romanul este tale