Deşi mezină a genurilor literare, epigrama se poartă ca o regină a umorului, cucerind tot mai mulţi supuşi. Etimologia numelui său antic grec, tradus prin cuvântul „inscripţie“, lămureşte de la început asupra naturii sale esenţiale: lapidaritatea. Poezie lirică având o intenţie satirică, ironizează diformităţile de caracter ale unei persoane sau ale unui grup omogen. Umorul se naşte din asociaţii şi concluzii neaşteptate, utilizând ridiculizarea, ironia muşcătoare, aluzia subtilă, ultimul vers al unui catren fiind o săgeată, o poantă spirituală. (...)
Deşi mezină a genurilor literare, epigrama se poartă ca o regină a umorului, cucerind tot mai mulţi supuşi. Etimologia numelui său antic grec, tradus prin cuvântul „inscripţie“, lămureşte de la început asupra naturii sale esenţiale: lapidaritatea. Poezie lirică având o intenţie satirică, ironizează diformităţile de caracter ale unei persoane sau ale unui grup omogen. Umorul se naşte din asociaţii şi concluzii neaşteptate, utilizând ridiculizarea, ironia muşcătoare, aluzia subtilă, ultimul vers al unui catren fiind o săgeată, o poantă spirituală. Muză a unor scriitori de seamă ca Martial, Cl. Marot, G. E. Lessing, Voltaire, Antioh Cantemir, A. S. Puşkin, în literatura română i-a vizitat pe Cincinat Pavelescu şi George Ranetti şi l-a însoţit la un pahar pe regretatul Păstorel Teodoreanu, victimă inocentă a ironiilor sale privind regimul politic totalit Publicitate ar. Astăzi însă, chiar şi cei ce epigramează politicieni ai zilei nu mai sunt în pericol, ci primesc aplauze binemeritate. Acesta este şi cazul dlui conf. dr. Corneliu Zeana, care şi-a lansat recent, la Muzeul Literaturii Române, placheta: Umoristice. A luat cuvântul dna Elis Râpeanu, cunoscută cititorilor noştrii prin „Dicţionarul medicilor epigramişti“ publicat la editura Viaţa Medicală Românească, care a arătat că numărul epigramişt