De şase ani, legătura directă pe calea ferată dintre Bucureşti şi Giurgiu este întreruptă, după ce podul de peste râul Argeş, din apropierea localităţii Grădiştea, s-a prăbuşit. Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a decis la începutul anului să modernizeze gara din Giurgiu cu 3,4 milioane de euro, deşi doar 12 trenuri mai circulă prin această gară zilnic. Despre repararea podului de la Grădiştea însă acelaşi minister a uitat.
Pe de altă parte, transportatorii auto care au curse pe ruta Bucureşti-Giurgiu au reuşit să-şi majoreze businessul în mod susţinut în ultimii şase ani. În unele cazuri, firmele care oferă transport pe ruta Bucureşti-Giurgiu au reuşit să-şi dubleze afacerile din 2005, anul în care podul de la Grădiştea s-a prăbuşit, până în prezent. Spre exemplu, firma Nelmatour, controlată de Marian Muşat, Ion Dobrişan, Tudor şi Laurenţiu Erbatu, avea în 2005, anul prăbuşirii podului de la Grădiştea, afaceri de 798.000 lei (220.000 euro), iar în 2009 veniturile crescuseră la 1,9 milioane de lei (448.000 euro). Similar, Omerta Impex, firmă deţinută de Ilie Ene, a crescut de la un business de 281.000 de lei (77.600 de euro) în 2005 la 1,15 milioane de lei (272.000 de euro) în 2009, potrivit Ministerului Finanţelor. Niciuna dintre companii nu a putut fi contactată ieri pentru a explica dacă avansul afacerilor poate fi explicat de problemele de pe calea ferată Bucureşti-Giurgiu.
Pe de altă parte, primarii din comunele tranzitate de calea ferată Bucureşti-Giurgiu susţin că podul de la Grădiştea nu este reparat pentru a stimula în continuare transportul auto.
"Probabil că acest lucru s-a şi vrut, altfel nu se explică faptul că nu se repară podul de la Grădiştea. Traficul ar trebui reluat pe calea ferată Bucureşti-Giurgiu, dacă nu prin prisma faptului că este importantă din punct de vedere economic, măcar din considere
