Potrivit clasamentului realizat de ziarul „The Guardian“, secolul XX a adus volume la fel de influente ca scrierile antice cruciale. Topul vizează domenii ca istoria, filosofia, politica, memorialistica sau biografia. Herodot stă alături de Hannah Arendt, iar Mahatma Ghandi îl egalează în importanţă pe Oscar Wilde.
În viziunea autorilor, topul a fost întocmit cu titlul de propunere şi nu poate fi definitiv din cauza criteriilor folosite. Printre acestea se numără „lizibilitatea" şi „originalitatea", precum şi relevanţa respectivului volum în sfera culturii. Autorii clasamentului susţin că, dincolo de „omisiuni şi „imperfecţiuni", acest top 100 al celor mai bune cărţi de nonficţiune din toate timpurile, categorizate tematic şi cronologic, cuprinde titluri incontestabile.
Cele mai importante cărţi de istorie sunt, potrivit clasamentului, „Istoriile" (400 î.Hr.) lui Herodot, celebrul volum al lui Edward Gibbon „Istoria declinului şi a prăbuşirii Imperiului Roman" (1776), alături de „Istoria Angliei" (1848), de Thomas Macauly, şi de cartea publicată de Hannah Arendt în 1963, „Eichmann la Ierusalim", analiză a mecanismelor Holocaustului, pornind de la procesul lui Adolf Eichmann. Dintre scrierile filosofice care au marcat istoria culturii, autorii au ales „Banchetul" (circa 380 î.Hr.) lui Platon, „Meditaţiile" (circa 180 d.Hr.) lui Marc Aurelius, o pledoarie pentru seninătate şi clam, şi cunoscutele „Eseuri" (1580) ale lui Michel de Montaigne. Acestora li se adaugă „Anatomia melaancoliei" (1621), de Robert Burton, şi „Meditaţii despre filosofia primă" (1641), de René Descartes. În aceeaşi categorie au fost incluse scrieri canonice de Hume, Kant, Hegel, Stuart Mill, Nietzsche şi Kuhn.
Hannah Arendt
Sun Tzu, Machiavelli, Marx
În privinţa scrierilor politice care au marcat istoria civilizaţie şi continuă să fie, şi astăzi, o lec
