In spatele marilor conducatori ai omenirii se ascund sfetnici la fel de mari, unii stiuti ca Architophel, al regelui David, Deceneu, al lui Burebista, Sf. Elena, mama lui Constantin cel Mare, Machiavelli, strateg postmortem pentru Henric al III-lea, Henric al IV-lea, Richelieu si Wilhelm de Orania... Cei mai multi insa zac in tainitele trecutului.
In istoria moderna a Romaniei, consilierea n-a facut casa buna cu principiile bunei guvernari. Barbu Stirbey, de exemplu, stapanea bine politica mare si cea de culise, dar n-a avut rol decisiv la curtile regilor Carol I si Ferdinand Reintregitorul, nici in partidul Bratienilor. In parte din cauza intrigilor de alcov si a moralitatii joase. Insa modelul acesta uns cu toate alifiile in care se amesteca reguli clasice cu dedesubturi compromitatoare pare a fi agreat in politica actuala.
Inteleptii zic una, iar politicienii fac alta
Altfel nu se pot explica incompetenta si incoerenta deciziilor politice ale diriguitorilor. E clar ca nu se prea cauta sfatul inteleptilor, care, altfel, nu pot contribui la bunul mers al treburilor publice. Numai ca la baza programelor aplicate de guvernele occidentale, de Japonia, Israel stau savanti renumiti ca Joseph Stiglitz, Eisuke Sakakibara, Nouriel Roubini, Stanley Fisher...
In timp ce Executivul nostru se mandreste cu eminente cenusii precum Sebastian Lazaroiu, Anca Boagiu, Gheorghe Ialomitianu, Aliodor Manolea... Daca ne luam dupa presa, se pricep de minune la basme de adormit copiii, la vrajile Samanthei, la eficienta ghilotinei contabilicesti, la parapsihologia culorii violet si pentagrame spatiale de pacalit alegatorii.
Ziaristii se intreaba cum e posibil ca mari savanti intru ale dreptului constitutional ca domnii Boc si Stanomir sa proiecteze o Constitutie neconstitutionala, ca sfetnici renumiti intru secretele stiintelor sa s