„Pentru realizarea intenţiilor lor, infractorii încearcă, şi uneori chiar reuşesc, să corupă pe unii lucrători vamali, antrenându-i în activitatea infracţională"

Anul 2011 reprezintă în opinia multora anul în care sistemul „para-vamal" din România a fost decapitat, primind grele lovituri din partea Anticourpţiei. Rând pe rând, operaţiuni precum „Tabla de şah", „Portul" şi tentativele de identificare a aşa-numitei „Regine" a vămilor au reprezentat valuri de atac împotriva sistemului paralegal de vămuire a mărfurilor intrate în România, sistem instituit, potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de înşişi lucrătorii sistemului vamal. În condiţiile în care magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi-au exprimat vehement părerea despre gradul ridicat de pericol public pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a şefilor vămilor constănţene acuzaţi de fapte de corupţie, este de menţionat că niciodată sistemul vamal românesc sau, mai bine zis, funcţionarii încadraţi în acest mecanism nu au prezentat garanţii reale în ochii autorităţilor. În contextul „iureşului anti-vămi", ZIUA de Constanţa vă prezintă modul în care vameşii erau văzuţi şi trataţi de reprezentanţii Securităţii de stat, în anul 1981.

Informaţiile dezvăluite în continuare au avut la momentul respectiv statutul de date „strict secrete", fiind transmise numai celor avizaţi, în periodicul „Securitatea", editat de Ministerul de Interne al Republicii Socialiste Române. În numărul 3 (55) din 1981 a periodicului Securitatea, a fost publicat documentarul intitulat „Necesitatea perfecţionării muncii informativ-operative în sistemul vamal, în scopul prevenirii unor fapte şi fenomene de natură să lezeze securitatea şi interesele statului", semnat de colonelul Traian Bara şi maiorul Ion Preda. „În condiţiile extinderii relaţiilor comerciale şi a cooperării economice internaţionale, ale