Sub titulatura „Istoria României prin concepte", istoricii Victor Neumannn şi Armin Heinen adună mai multe texte privind modul prin care istoriografia românească poate îmbrăca hainele noi ale curentului demitizării istoriei naţionale.
Plecând de la probleme de semantică istorică, trecând prin istoria românească a unor concepte precum patriotism, liberalism, democraţie, progres sau proprietate, volumul, destul de generos ca dimensiuni, se termină cu un capitol despre cenzură, manipulare şi libertate de expresie. Zona interesului este susţinută în această carte şi de unele aprecieri oarecum stranii, de exemplu viitorul unor termeni precum „geniu", „eternitate" şi „Satana", care, în opinia autorilor, vor trebui excluşi din limbajul istoriografiei.
Rescrierea trecutului, obligatorie
Volumul de filozofie a istoriei, apărut recent la Editura Polirom, este definit de la început drept un proiect în cadrul curentului modern al demitizării istoriei de tip romantic: „Rescrierea istoriei României devine obligatorie. (...) Demitizarea face posibilă înţelegerea mai obiectivă a trecutului".
Acest proiect s-a născut în urma primei conferinţe internaţionale dedicată istoriei conceptelor fundamentale din limbajele social-politice româneşti, organizată în 2009 la Timişoara. Au participat profesori şi cercetători din mai multe universităţi din Germania, SUA, Franţa, Olanda, Ungaria şi România, iar rezultatele conferinţei au fost cuprinse în acest volum. Deşi sunt diferenţe în prelucrarea informaţiei, autorii şi-au concentrat atenţia asupra istoriei României, sugerând puncte de vedere alternative dar şi aspecte neglijate până acum de istorici. Pe lângă cei doi editori, istoricii Victor Neumann (Timişoara) şi Armin Heinen (Aachen), mai apar profesorii Klaus Bochmann (Leipzig), Alexandre Escudier (Paris), Angela Harre (Frankfurt/Oder), Balazs Trencseny (Bu