Ca azi, acum 70 de ani, trupele române au trecut Prutul, aliindu-se cu Germania nazistă, în încercarea de a-şi recupera teritoriile ocupate de sovietici. La 22 iunie 1941 au început operaţiunile militare pe Frontul de la Răsărit, considerat cea mai largă şi sângeroasă scenă a celui de-al Doilea Război Mondial.
Disputa istorică asupra momentului declanşării ostilităţilor militare nu conteneşte. În România, acest eveniment este tratat ca operaţiunea de eliberare a Basarabiei şi nordului Bucovinei de ocupaţia sovietică, în timp ce pentru ruşi atunci a început Marele Război pentru Apărarea Patriei.
În spaţiul dintre Nistru şi Prut, părerile despre intrarea României în război sunt împărţite, în funcţie de simpatiile politice şi anii trăiţi sub comunism. Mulţi basarabeni rămân şi azi prizonierii propagandei sovietice şi cred că la 22 iunie 1941 „românii au venit să-i ocupe"
Satul Stoianovca sau Stoieneşti, din actualul raion Cantemir, este locul unde în iunie-iulie 1941 s-au dat unele dintre cele mai crâncene lupte la hotarul româno-sovietic. Mărturie sunt cimitirul eroilor români, reamenajat în 2006, sau memorialele gloriei militare sovietice, păstrate de autorităţile locale, dar şi de pichetul de grăniceri.
Cele mai sângeroase
lupte s-au dat aici
Marina Râbacova, 80 de ani
Satul Stoianovca este populat preponderent de bulgari, iar oamenii de pe aici încă mai consideră că în 1941 au fost ocupaţi de români. Marina Râbacova, o bătrână în vârstă de 80 de ani, îşi aminteşte vag despre primele zile de război. „Eram mică pe atunci, dar parcă mai aud şi azi bubuiturile şi văd oamenii speriaţi ce căutau unde să se ascundă. Toţi căutau un loc mai sigur. La început s-au adăpostit în Victorovca, apoi mai departe de lupte, la Chiriet-Lunga", povesteşte Marina Râbacova. Mă sfătuieşte să vorbesc cu cineva dintre localnici. „E