Străzile din Belfast au (re)devenit scena unor confruntări sângeroase după ce sute de persoane s-au luat la bătaie, la sfârşitul săptămânii trecute, în cartierul Short Strand, o enclavă a locuitorilor de confesiune catolică din „fieful" protestanţilor.

Poliţia irlandeză estimează că este cea mai gravă dezlănţuire de violenţă din ultima perioadă. Au fost aruncate cocktailuri Molotov, petarde incendiare şi artificii, iar un fotoreporter a fost împuşcat în picior. În violenţe au fost implicate circa 700 de persoane. Încăierările au început în noaptea de luni spre marţi, când un grup de susţinători ai coroanei britanice a atacat mai multe locuinţe aparţinând unor catolici. S-au tras focuri de armă, iar în final zeci de protestanţi i-au atacat pe poliţişti şi au mitraliat vehiculele speciale ale acestora. Poliţia acuză gruparea numită „Forţele Voluntarilor din Ulster" (cea mai veche structură armată a protestanţilor unionişti) că s-ar afla la originea agresiunilor. Potrivit estimărilor oficiale, Irlanda de Nord se confruntă în prezent cu cele mai violente mişcări de la semnarea Acordurilor din Vinerea Sfântă încoace.

Conflict secular

Textul Acordurilor care, cel puţin teoretic, urma să ducă la calmarea spiritelor, a fost convenit de părţile beligerante la 10 aprilie 1998, în Irlanda de Nord, pentru a se pune capăt unei perioade numite „a tulburărilor". Încercările de a se ajunge (oficial) la pace, după secole de lupte între britanici şi irlandezi, au fost încoronate cu un relativ succes în 1921, când guvernul de la Londra le-a propus republicanilor irlandezi să împartă ţara în două regiuni distincte.

Astfel, Sudul a revenit irlandezilor şi a devenit o republică autonomă, eliberată de sub tutela britanică. Cea de-a doua regiune, Nordul, revine britanicilor, fapt care a provocat un val de indignare în toată Irlanda. În 1969, tensiunile s-au acut