Şeful statului major al armatei turce şi comandanţii Forţelor Aeriene, Terestre şi Navale au demisionat după un conflict cu premierul Erdogan. Rolul politic al armatei turce se află într-un declin accelerat, ea nemaiputând să-şi exercite un „drept de veto” asupra politicilor guvernamentale. Cea mai puternică instituţie a ţării a pierdut din influenţă şi din pârghii pe fondul scăderii influenţei elitelor kemalist-seculariste. Victoria AKP şi a premierului Erdogan în alegerile recente consfinţeşte acest trend. Turcia nu va redeveni însă o societate islamică tradiţională, susţine politologul turc Ilter Turan.

Interviu din FP România nr. 22 (mai/ iunie 2011)

În ce măsură ciocnirea dintre elitele tradiţional kemaliste şi AKP formează astăzi clivajul decisiv din societatea turcă?

Este o linie majoră de clivaj a scenei politice din Turcia. Dar direcţia schimbării este foarte clară. Elitele secular kemaliste nu au performat prea bine în competiţia electorală, fiind forţate la o poziţie minoritară pe scena politică. În plus numeroase dintre instituţiile tradiţional kemaliste - rolul politic al armatei şi curţile care judecau cazurile care afectau securitatea statului - traversează reforme structurale. Am putea chiar spune că bastioanele instituţionale controlate de elitele kemaliste se îngustează, devin din ce în ce mai slabe. În scurt timp nu vor mai exista mecanisme politice prin care să-şi exercite influenţa. Întotdeauna vom avea o mişcare kemalistă, dar acum numărul aderenţilor şi suportul instituţional este în scădere.

Este moştenirea kemalistă - secularismul şi orientarea occidentală - în pericol?

Nu cred. Este greşit să presupunem că guvernul actual este în întregime anti-secular, anti-democratic sau anti-occidental. Acest stereotip este o consecinţă a faptului că elitele kemaliste se portretizează ele însele drept depozitarul socie