Puţini ştiu că Ion Pârcălab, fostul mare dinamovist, a avut şi părţi negative care l-au condus până acolo încât să îl bată de moarte pe un portar de viitor. Totul s-a întâmplat în anii ’80, la Pucioasa, acolo unde Pârcălab antrena Progresul. La mijlocul disputei sale cu tânărul portar de doar 21 de ani, de la Chindia Târgovişte, a stat o chelneriţă.

Ion Pârcălab este unul dintre fotbaliştii cărora fostul dictator Nicolae Ceuşescu le-a permis să plece afară în anii ’70. Fosta glorie a lui Dinamo a fost lăsată de comunişti să joace în străinătate, la Nimes, ca urmare a relaţiilor bune dintre România şi preşedintele Franţei, Georges Pompidou. Prin stilul său de joc, Pârcălab i-a făcut pe mulţi să iubească Dinamo „până la moarte”.

Aşa s-a întâmplat şi cu târgovişteanul Vasile Neagu, care a ajuns dinamovist după ce a văzut o fotografie cu echipa de glorie a lui Dinamo din anii ’60 - ’70. Acum are peste 80 de albume cu poze, articole din ziare şi tot felul de materiale despre echipa din Ştefan cel Mare.

„Îmi plăcea foarte mult de acest jucător. Tatăl meu era miliţian şi subofiţerii şi ofiţerii aveau o revistă care se numea «Pentru Patrie». Ultimele două pagini ale revistei erau dedicate sportului şi acolo am descoperit o fotografie cu Dinamo. Cu ea practic am început să adun albumele mele. Într-o revistă următoae, pe ultima pagină color, a apărut Ion Pârcălab. În acel moment, el era cel mai bun fotbalist din România. Pe vremea aceea, echipa de aur a lui Dinamo era formată din Pârcălab, Datcu, Popa, Nunweiller III, Ivan, Ştefan, Ţârcovnicul, Emil Petru, Frăţilă, Haidu şi Nunweiller VI”, îşi aduce aminte târgovişteanul.

„Săgeata Carpaţilor”, întemniţată pentru doi ani

Spre sfârşitul carierei, în ultimii doi ani, a jucat în Franţa, unde a fost declarat cel mai bun străin. După doi ani a revenit în ţară ca antrenor şi de la copiii şi j