Horia-Roman Patapievici, invitat-pivot al unei dezbateri organizate de Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România şi de Grupul pentru Dialog Social, a comunicat o concluzie cum puţini directori de instituţii publice îşi pot permite să o facă: reuşita proiectului în care a fost implicat în ultimii şase ani, în calitate de preşedinte al Institutului Cultural Romån. Mai mult, el a vorbit cu aceeaşi siguranţă şi cu satisfacţie despre mandatul de preşedinte al reţelei EUNIC – „un adevărat triumf“, după cum l-a evaluat –, mandat pe care l-a predat, pe 8 iunie 2011, preşedintei Institutului Camoes din Portugalia, Ana Paula Laborinho, într-o ceremonie organizată la Lisabona. S-a vorbit despre două bilanţuri optimiste, aşadar, prezentate în cadrul unei dezbateri moderate de Teodora Stanciu, preşedinta Asociaţiei Ziariştilor Independenţi din România. Horia-Roman Patapievici, înconjurat de oamenii de bază ai conducerii ICR – cei doi vicepreşedinţi, Tania Radu şi Mircea Mihăieş –, dar şi de alţi actori cu greutate din spaţiul cultural românesc (Andrei Oişteanu, Dan Perjovschi, Magda Cârneci, Gabriela Adameşteanu sau Doina Jela, pentru a numi doar cîţiva), a expus, în linii esenţiale, strategia prin care, alături de propria echipă, a reformat, promovat şi legitimat instituţia la cîrma căreia se află. A început prin a descrie noua strategie de atac, pusă la punct în 2005, cînd a preluat preşedinţia, strategie care a presupus parteneriate noi, pragmatism şi deschidere pe toate canalele posibile. Principiul anything goes a fost de bază în noua schemă de promovare a ofertei culturale, una foarte pragmatică. Tot pentru a detalia tacticile gîndite împreună cu echipa din boardul ICR, a vorbit şi de o necesară reconfigurare a hărţii relaţiilor culturale şi despre deschiderea către schimburi cu ţările din Europa de Est. Accentul cel mai apăsat a căzut însă pe atitudinea care a f