Lăsat să se autoadministreze, Ţinutul Secuiesc şi-ar putea mobiliza calităţile tradiţionale pentru a se dezvolta, explică preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Iszak Balazs. Sursa: VLAD STĂNESCU

Sunt aproape opt ani de când Consiliul Naţional Secuiesc vorbeşte despre autonomie. Liderul organizaţiei, Izsak Balazs, subliniază faptul că numai folosirea rezervelor economice regionale poate duce la dezvoltare economică. Nu de alta, dar asta îi priveşte pe toţi românii, spune el.

EVZ: Care ar fi cel mai potrivit model de autonomie pentru Ţinutul Secuiesc?

Izsak Balazs: Aş zice Tirolul de Sud. Am fost acolo şi am văzut cum funcţionează acest model, am văzut şi semnele prosperităţii economice, şi buna convieţuire între italieni şi germani.

Cum funcţionează efectiv lucrurile acolo?

Tirolul de Sud dispune de un parlament regional. Organele de conducere de nivel regional au competenţe sporite faţă de o simplă unitate administrativă. În privinţa multor probleme, a dezvoltării economice, a politicii fiscale, financiare, se decide la nivel regional. Acesta e motivul pentru care Tirolul de Sud reuşeşte să mobilizeze resursele economice specific regionale. Anul trecut, Tirolul de Sud a avut un venit brut intern pe cap de locuitor de 50.000 de dolari, depăşind cu 15.000 de dolari media Italiei.

Deci vedeţi în acest model în primul rând beneficii economice.

Eu acum, când vorbesc şi încerc să conving opinia publică românească, trebuie să fac referire la acele beneficii care ating şi populaţia românească. Pentru că în rest, pentru conservarea identităţii germane, s-au luat următoarele măsuri: funcţionarii trebuie să cunoască obligatoriu două sau chiar trei limbi.

În momentul de faţă, Harghita şi Covasna sunt două dintre judeţele sărace ale ţării.

Dar aşa a fost şi cu Tirolul de Sud. Sărăcia este urm