Trebuie să recunosc, nu am mai râs cu așa o mare poftă cum s-a întâmplat duminică la orele 17.00 (fix), decât atunci când, copil fiind, vedeam la cinematograful din cartier, filme de genul "Vârsta de aur a comediei", "Zile de fior și de râs", "Lumea comică a lui Harold Lloyd" ș.a.
Ce a contribuit la starea mea de duminică dupăamiază? O declarație dată unui ziar constănțean de către cetățeanul Mircea Băsescu, întâmplător, frate cu actualul președinte al României. "Dacă ar fi fost Traian în locul regelui, ar fi spus: «Împuşcaţi-mă!», nu ar fi abdicat". Sincer, nu chiar această declarație mi-a produs o bună dispoziție, ci – imaginându-mi (foarte, foarte greu, dar accept câteodată S.F.-ul) scena – ceea ce ar fi urmat. Adică o scenă despre care domnul Mircea Băsescu nu a mai spus nimic. O scenă foarte scurtă de doar 5 minute. După aceste 5 minute, „monarhul" Traian Băsescu, având "experiența" ulterioară a celor 5 minute de după suspendarea sa din 2007 când ar fi trebuit să demisioneze, conform propriilor afirmații, dar a reevaluat pe loc situația, le-ar fi spus lui Dej și Groza "nu mă mai împușcați". Și după ce și dârele unor lacrimi ar fi apărut pe obrazul viitorului președinte, jovial ca întotdeauna, Groza, în cel mai curat grai ardelenesc ar fi spus: „Bată-te să te bată norocul Traiane, no bine mă, atunci nu te mai pușcăm și uite te trimitem să ne reprezinți republica la Anvers". Ei da, imaginându-mi această scenă, m-a pufnit răsul.
Trebuie însă să recunosc că declarația lui Mircea Băsescu a și complicat mult situația. Mircea l-a văzut pe Traian în "locul regelui". În schimb, la B1Tv, întrebat fiind de moderator ce ar fi făcut pe 22 iunie 1941 dacă ar fi fost în locul mareșalului Antonescu, adică dacă ar fi pronunțat acel "Soldați români, vă ordon.Treceți Prutul!", președintele lui Niels Schnecker a răspuns cu un „da" răspicat. Totuși, ținând cont de fap