Liderii europeni lucrează la un al doilea ajutor extern, de circa 110-120 mld. euro, ce urmează să fie acordat Greciei, dar mulţi economişti sunt de părere că astfel nu se rezolvă problemele fundamentale cu care se confruntă ţara.
Agenţia de presă Thomson Reuters a făcut un scenariu cu ceea ce s-ar putea întâmpla în cazul în care Grecia nu se va redresa nici după acest ajutor şi cu opţiunile pe care Germania, care are cel mai greu cuvânt de spus cu privire la soarta euro, le-ar avea.
La un moment dat în următoarele 18 luni cancelarul german Angela Merkel ar putea primi un telefon, iar la celălalt capăt al firului se va afla preşedintele BCE. În acel moment, Grecia a eşuat din nou în a-şi atinge ţintele de reducere a deficitului, în mare parte din cauza incapacităţii sale de colectare a taxelor. Planurile de privatizare sunt în întârziere, iar investitorii evită achiziţiile de active din cauza protestelor sindicatelor şi a instabilităţii politice din ţară. Un al doilea bailout pus în grabă la punct de UE şi FMI în septembrie 2011 şi acceptat cu greu de parlamentul grec a eşuat.
Nu va mai exista un al treilea bailout al Greciei pentru că boardul FMI nu mai este dispus să aprobe noi fonduri pentru Atena, care se află la numai câteva zile distanţă de intrarea în incapacitate de plată.
"Lucrurile nu stau bine deloc", spune Mario Draghi, preşedintele BCE, în convorbirea cu Merkel. "Am pompat lichidităţi în sistemul bancar grec, dar nu mai putem continua. Dacă nu se ia o decizie rapid, Grecia va intra în default".
Urmează mai multe apeluri din partea directorului FMI Christine Lagarde şi a preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso. Preşedintele american o sună la rândul său pe Merkel. "Soarta economiei mondiale depinde de ce se va întâmpla în Europa în acest weekend", spune Barack
