Au investit sute de milioane de euro în fabrici şi au crezut că în criză nu vor avea ce face cu producţia. Însă pentru fabricile româneşti din domeniul prelucrării lemnului, anul 2010 a fost bun. Cel puţin din punctul de vedere al exportului. Sub ce formă iese însă lemnul din ţară?
Livrările externe de produse din lemn (fără mobilă) au atins 1,22 mld. euro anul trecut, în creştere cu 33,15%, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Revenirea cererii pe pieţele din Europa Centrală, dar şi de Vest, precum şi preţurile mai mari obţinute la negocierea contractelor au fost suficiente pentru ca afacerile fabricilor româneşti din domeniu să-şi tureze anul trecut motoarele.
Însă creşterea exporturilor are şi un aspect pe care jucătorii din domeniu, chiar dacă nu declară oficial, îl privesc cu rezerve. Este vorba despre exporturile către destinaţii precum China.
Dacă alte ţări din regiune au implementat taxe pentru livrările de lemn către această destinaţie, România este singurul stat din care se poate cumpăra fără astfel de restricţii, potrivit unor jucători care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
La exporturile de produse din lemn de aproximativ 1,22 mld. euro se adaugă exportul de mobilă care sare la rândul său de 1 mld. euro, astfel că în total exporturile de lemn şi produse rezultate din prelucrarea lemnului sar de două miliarde de euro.
Rezultate surprinzătoare. "Dacă exportul de mobilă a crescut în 2010 faţă de 2009 cu 13,6%, observăm că în aceeaşi perioadă exportul de produse lemnoase s-a majorat cu 33,2%. Creşteri semnificative s-au raportat la exportul de buşteni, care practic s-a dublat, majorându-se de la 14,4 milioane de euro în 2009 la 30 de milioane de euro în 2010", au spus reprezentanţii APMR, punctând faptul că răşinoasele reprezintă cei mai importanţi buşteni la export, iar