Aminata pe perioada vacantei de vara, aceasta se va relua in forta din toamna, o data cu reluarea sesiunii parlamentare. Dupa un "nem" raspicat din partea UDMR, discutiile privind reorganizarea administrativa au disparut inainte ca Guvernul sa schiteze vreun proiect. La fel si declaratiile iredentiste si sovine care au alterat discursul public in ultima luna. Mizind pe fragilitatea coalitiei, UDMR a dat "all in" si a cistigat fara emotii, intuind ca PDL nu-si permite astazi sa piarda controlul Guvernului. Dar partida nu s-a incheiat, iar PDL mai are un as mineca: legea privind statutul minoritatilor nationale. Proiectul de lege, care zace in Parlament din 2005, ar fi trebuit adoptat pina la finalul acestei luni, cind se termina sesiunea legislativa. Asa era prevazut in protocolul coalitiei. Beneficiind si de sprijinul opozitiei, deputatii PDL au inceput sa modifice proiectul pe ici pe colo, prin partile mai importante, fapt care a dus la blocarea negocierilor pina in toamna. Dar care sint punctele nevralgice ale proiectului? Chiar si la o citire pe diagonala, unele dispozitii sar in ochi. Potrivit articolelor 25 si 27 din proiect, statutul ar urma sa sprijine financiar infiintarea unor institutii de presa private, in limba minoritatilor, aspect discriminatoriu pentru celelalte institutii media. Articolul 31, litera a, stipuleaza "folosirea limbii minoritatii nationale in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale". Lipsind formula "si in limba minoritatilor", putem interpreta ca romanii minoritari in zonele secuiesti ar fi fortati sa corespondeze cu autoritatile publice doar in limba maghiara. Dar problemele de fond in negocierile PDL-UDMR apar incepind cu articolul 56, dipozitie introductiva a capitolului numit "Autonomia Culturala". Textul proiectului consfinteste aparitia unei noi autoritati administrative, Consiliul National al Auton