Cand maimuta nu are ce face se scarpina in fund pana isi face o buba. Este cunoscuta vorba care mi-a venit in minte imediat ce Ministerul rus de Externe a reactionat, extrem de violent, la declaratiile recente ale lui Traian Basescu in privinta deciziei maresalului Antonescu de a ordona trupelor romane sa treaca Prutul in 1941.
In urma cu o saptamana, presedintele, intrebat intr-o emisiune TV daca ar fi dat un ordin similar generalului Antonescu, a confirmat fara cea mai mica ezitare, deoarece "aveam un aliat si aveam de recuperat un teritoriu". Aliatul fiind Adolf Hitler. Cu aceeasi ocazie presedintele l-a calificat pe regele Mihai drept sluga a rusilor si tradator de tara. Ulterior, intr-o alta emisiune, Traian Basescu a refuzat sa retracteze cele spuse.
Replica oficiala a Ministerului de Externe de la Moscova este formulata in termeni fara precedent, in epoca moderna cel putin, la adresa sefului unui alt stat: "o asemenea bravada nerusinata, care justifica agresiunea fascista si jigneste memoria a milioane de victime ale fascismului este inadmisibila si trebuie sa primeasca o apreciere adecvata din partea Europei civilizate".
Din start trebuie spus ca termenii, eufemistic spus inadecvati, in care a fost formulat raspunsul Moscovei sunt intolerabili si ar trebui sa-i deranjeze inclusiv pe cei mai acerbi adversari ai lui Traian Basescu. Caci o astfel de insulta la adresa sefului statului este, la nivel simbolic, o insulta la adresa statului roman insusi. Iar tonul oarecum superior al Moscovei, cu aer de mare putere care pune la punct presedintele unei tari de mana a doua, nu ar trebui sub nicio forma aplaudat nici chiar de catre cei care-l detesta pe Traian Basescu.
Ma intreb, totodata, de ce a reactionat Rusia abia la o saptamana dupa declaratia lui Traian Basescu. Exista, in principiu, doua explicatii: ar fi trecut p
