Un studiu realizat de BERD şi Banca Mondială în România anului 2010 dezvăluie o depreciere evidentă a standardului de viaţă şi, odată cu ea, un pesimism faţă de viitor şi perspectivele modernizării statului român.

Studiul „Viaţa în tranziţie” a fost realizat pentru prima dată în anul 2006, când Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au iniţiat acest proiect pentru a „înţelege mai bine felul în care vieţile oamenilor au fost afectate de greutăţile ultimilor 15 ani”, spune Erik Berglof, economistul şef al BERD. Rezultatele acestei prime analize au relevat existenţa greutăţilor şi a unor nivele scăzute ale calităţii vieţii, dar, concomitent, exista şi un optimism asupra viitorului şi a succesului democraţiei şi economiei de piaţă.

După 4 ani, în 2010, studiul s-a repetat, de această dată într-un decor diferit. Dacă în 2006 regiunea analizată înregistrase o creştere economică medie de 7.6%, în perioada post-criză majoritatea ţărilor au înregistrat scăderi sau, în cel mai bun caz, creşteri neglijabile. În general, studiul din 2010 arată că gospodăriile din multe tări aflate în tranziţie au fost lovite puternic de criză. În România, situaţia este dramatică, aproape 2/3 dintre gospodării fiind afectate de criza economică, înregistrându-se cea mai ridicată incidenţă într-o ţară aflată în tranziţie. Cel mai puternic impactul crizei s-a resimţit, conform analizei BERD, asupra persoanelor de peste 60 de ani şi a celor cu venituri modeste, care au fost afectate în proporţie de 70%.

Un alt parametru analizat de studiul sociologic este „satisfacţia faţă de viaţă”. Iar românii nu înregistrează scoruri glorioase nici aici. De fapt, România are cel mai scăzut grad de satisfacţie faţă de viaţă din întreaga regiune aflată în tranziţie. Deja în 2006 românii erau nemulţumiţi comparativ cu media regiunii. De atunci, procentul a mai scăzut