* Mario Vargas Llosa, "Visul Celtului", traducere si note de Marin Malaicu-Hondrari, Editura "Humanitas" (tel. 021/311.23.30), 458 pag.
Cel mai nou roman al lui Llosa a fost lansat in Spania in noiembrie 2010, dupa anuntarea Premiului Nobel, intr-un tiraj de un milion de exemplare. Proaspatul laureat lucrase la "Visul Celtului" mai multi ani, fiindca s-a documentat serios, calatorind pe urmele personajului sau pe patru continente, unde a consultat si o multime de specialisti, arhive, biblioteci. Caci destinul eroului real e mai spectaculos decat scenariile fictive. Nu e prima oara cand uriasul scriitor peruan isi centreaza cartile pe istorii adevarate. Sa amintim doar doua precedente: Sarbatoarea tapului, ce il are ca protagonist pe dictatorul dominican Trujillo, si Paradisul de dupa colt, in care povesteste doua vieti marcate de pasiune - a militantei Flora Tristan si a nepotului ei, pictorul Paul Gauguin. Pentru "Visul Celtului", Llosa si-a ales un personaj istoric mai putin cunoscut, dar cu o biografie fabuloasa, diplomatul britanic de origine irlandeza Roger Casement (1864-1916). Inca din 2002, in volumul de eseuri "Adevarul minciunilor", scriind despre romanul lui Joseph Conrad "Inima intunericului" (a carui actiune se petrece in Congo, in perioada cand Compania belgiana a lui Leopold al II-lea comitea inimaginabile atrocitati impotriva bastinasilor), Llosa are revelatia acestui idealist temerar pe nume Roger Casement, care reuseste sa mobilizeze opinia publica internationala impotriva macelurilor comise, sub pretextul civilizarii congolezilor, de imputernicitii regelui Belgiei. Casement - afirma atunci Llosa - ar merita cinstea unui mare roman. Pe care, iata, l-a si scris, privilegiind faptele, intr-un stil cvasi-jurnalistic, documentar (geniala la Llosa e si capacitatea de a-si adapta registrele stilistice si structura unor subiecte atat de variate
