Viorel Panaite vede raportul ideal dintre un manager şi echipa sa ca pe o căsnicie fericită, în care totul se construieşte pe baza unei comunicări deschise. Un manager trebuie să-şi recunoască vulnerabilităţile şi să solicite ajutor atunci când are nevoie, pentru a nu rămâne singur.
Mai mult, Viorel Panaite susţine că un manager are rolul de a pune întrebările potrivite, de a crea spaţiul corespunzător şi de a oferi procesele necesare angajaţilor să-şi găsească singuri motivaţia pentru care fac ceea ce fac.
Aveţi o experienţă de peste 12 ani în livrarea de training. Cum descrieţi această industrie?
Încerc să elimin cuvântul „livrat" din vocabularul profesiei, pentru că o firmă profesionistă de training construieşte spaţii potrivite pentru un participant ca să înveţe. În anii anteriori, tot s-a vorbit că „trebuie să livrezi un training" precum l-ai lua de la un depozit pentru a-l oferi clientului. De fapt, dacă este să facem o corelaţie, am livra un spaţiu pentru învăţat, în timp ce responsabilitatea asimilării de cunoştinţe depinde de fiecare participant în parte.
Trainerii nu au rolul decât să-i invite pe cursanţi să păşească în spaţiul creat, urmând ca ei să reflecteze, exerseze, să facă debriefing între ei (dezbatere care se realizează la finalul unui curs sau tematici - n.r.). Acestea ar fi procesele comune şi pilonii esenţiali într-un proces de învăţare. Nu trebuie să fie trainerul pilonul central al unui program, ci să fie facilitator ( să ofere oportunităţi - n.r.) şi să construiască spaţiul despre care vorbeam. Trainerul ar trebui să fie din ce în ce mai absent într-o sală de curs, încât să nu fie perceput ca o prezenţă autoritară care spune doar cum să procedezi, pentru că astfel primeşte rezistenţă din partea ascultătorilor.
Cum vă pregătiţi pentru un training?
Cea mai bună întrebare pe care m