Anul trecut, când Dunărea şi Siretul au ieşit din matcă, premierul Boc şi autorităţile locale promiteau gălăţenilor noi diguri de apărare contra apelor. Au fost vorbe în vânt. Cu puţin timp înainte de deschiderea „sezonului inundaţiilor", nici măcar lucrările de consolidare ale digurilor existente nu sunt gata.

Bilanţul măsurilor luate de autorităţi, la circa un an de la inundaţiile care au fost aproape să radă o jumătate din oraşul Galaţi de pe faţa pământului şi au creat pagube în valoare de peste 20 de milioane de euro, este extrem de sumbru.

Vezi aici galerie foto

Din păcate, după cum veţi constata din analiza de faţă, la Galaţi s-au făcut doar eforturi simbolice pentru a evita un nou dezastru.

Dezastrul şi incompetenţa

Inundaţiile care au lovit judeţul Galaţi în iunie-iulie 2010 au prins autorităţile locale total nepregătite în ceea ce priveşte prevenirea dezastrelor naturale: diguri de pământ vechi şi ciuruite (pe alocuri inexistente), dotare precară şi instruire aproximativă a salvatorilor, planuri de urgenţă făcute de mântuială, bani puţini la dispoziţie.

Urmarea acestui complex de împrejurări nefericit a fost catastrofală: inundarea mai multor localităţi şi cartiere ale Galaţiului. Totul ar fi putut culmina cu ştergerea de pe faţa pământului a unei jumătăţi din oraş, lucru care nu s-a întâmplat - atenţie! - doar din cauza unei sclipiri de geniu a unui om simplu, care a sugerat deschiderea canalului Dunăre-Marea Neagră.

Deşi efortul uman depus în faţa apelor furioase a fost impresionant, măsurile ulterioare de prevenire a unor astfel de dezastre au fost incomplete. Acum populaţia şi autorităţile nu pot decât să aştepte inevitabilul: sezonul de inundaţii 2011.

S-a cheltuit o avere

Conform datelor oficiale furnizate de Ministrul Mediului, Lazlo Borbely, pentru repar