Elevii care provin din învăţământul alternativ de tip Waldorf au avut un grad de promovabilitate la bacalaureat aproape dublu comparativ cu elevii care au studiat în învăţământul tradiţional. La Liceul Waldorf din Timişoara, gradul de reuşită a fost de 93%, la Iaşi - de 84%, iar la Bucureşti - de 75%. Cum se explică acest succes?

Ion Ioniţă, directorul Liceului Waldorf din Bucureşti, crede că reuşita la bac a elevilor săi constă în diferenţele dintre acest tip de învăţământ şi cel de masă. „Materia este aceeaşi, însă felul în care percepem educaţia sădeşte în sufletul tânărului alte posibilităţi, care se manifestă din plin în clasele XI-XII. Noi avem elemente de pedagogie în plus faţă de profesorii din tradiţional. Avem modelul finlandez şi olandez, unde un dascăl, dincolo de materia pe care o predă, este legat de fiinţa copilului şi acordă o atenţie mai înaltă evoluţiei elevului.

În tradiţional e mai multă rigiditate. La noi nu veţi întâlni situaţii de tipul: «Ridică-te în picioare. Nu ţi-ai făcut tema. Nota 2». Evaluarea elevilor noştri se face nu numai prin examene sau extemporale, ci avem serbări la finalul modulelor de studiu şi referate şi completăm lecţiile de limba română prin transpunerea în piese de teatru. Ajutăm istoria prin pictură, matematica prin biografii de matematicieni. În felul acesta, încercăm să legăm de viaţă o materie care la un moment dat devine uscată, neatractivă şi greu de digerat. Ăsta e marele pericol în învăţământul de masă. Eu cred că învăţământului clasic îi lipseşte fantezia de predare", spune Ioniţă.

Directorul liceului Waldorf din Bucureşti crede că un rol major în ataşamentul elevilor de şcoală se datorează şi sesiunilor de practică: „Cu copiii din clasa a IX-a mergem la o fermă din Pantelimon şi sădim pomi, flori, ceapă, usturoi. Cu cei de-a X-a facem practică topografică. De pildă, anul trecut am mers l