La 30 de ani de la primul zbor al navetei Challenger, ce a marcat începutul unuia dintre cele mai extraordinare programe ale administraţiei SUA, are loc ultima lansare a unei navete, de pe baza aeriană din Cape Canaveral, Florida. Viitorul agenţiei spaţiale americane este incert, iar finanţarea, pentru moment, blocată.

Dacă în spaţiu nu există „sus" şi „jos", atunci în politica spaţială nu există „dreapta" şi „stânga", susţine un articol din cotidianul american The Washington Post, în care este analizată situaţia NASA prin prisma celor care decid cu adevărat despre viitorul agenţiei - şi anume membrii Congresului Statelor Unite. Iar aceştia au în primul rând în vedere interesul alegătorilor lor; aşadar, reprezentanţii unor state ca Texas sau Alabama, unde se află mai multe companii aerospaţiale care au beneficiat în trecut de contracte cu NASA, vor ca noul program spaţial, indiferent cum va arăta el, să fie iniţiat cât mai rapid.

Duşmanul lor este, deocamdată, preşedintele Barack Obama. Deşi nu el, ci predecesorul său, George W. Bush, a ordonat încheierea actualului program, criticii lui Obama din ambele partide i-au reproşat acestuia că ar fi lungit perioada de tranziţie dintre fostul şi viitorul program.

Click pe grafic pentru a mări

Este posibil un program spaţial particular?

Într-adevăr, preşedintele Obama preferă să rămână într-o poziţie de expectativă; având în vedere costurile uriaşe ale programului spaţial, dar şi gaura neagră a deficitului american, Obama ar prefera ca programul spaţial să se folosească, în viitor, de resurse private - care ar putea însemna folosirea unei rachete comerciale, construită de o companie particulară, care să transporte astronauţii pe orbită. O asemenea rachetă ar putea fi gata în mai puţin de patru ani.

Că NASA va exista în continuare este un lucru cert; se pune însă întrebar