Opt state îşi dispută suveranitatea asupra regiunii bogate în zăcăminte minerale şi încearcă să ajungă la un compromis. Analiştii se tem că divergenţele ar putea duce la un nou Război Rece. Sursa: REUTERS

Secretarul de stat american Hillary Clinton şi alţi oficiali importanţi din SUA au fost oaspeţii de seamă ai unei reuniuni a Consiliului Arctic, în Groenlanda. Discuţiile au vizat semnarea unui nou acord privind cercetarea şi salvarea pe mare, în contextul revendicărilor teritoriale de la Polul Nord.

Mesajul a fost însă unul clar: Statele Unite se poziţionează în centrul dezbaterii despre viitorul zonei arctice, într-un moment în care cursa pentru rezervele de petrol şi gaze naturale se înteţeşte. Încălzirea globală şi topirea gheţarilor fac explorările marine mai uşor de realizat. SUA au trimis, pentru intimidare, în urmă cu câteva săptămâni, două submarine nucleare să patruleze la circa 240 de kilometri de Golful Prudhoe din Alaska.

Rusia joacă tare

Între timp, Rusia şi-a intensificat misiunile de testare a rachetelor în regiune, iar Norvegia şi-a mutat principala bază militară în nordul îndepărtat. Interesele competitive în zona arctică se complică din cauza lipsei unui acord comprehensiv asupra proprietăţii. Multe ţări se pregătesc să trimită către ONU revendicări ale unor teritorii din regiune, potrivit Convenţiei ONU privind Dreptul Mării, un tratat pe care SUA nu l-au semnat încă. Canada şi alte state au fost nemulţumite atunci când un explorator rus, Artur Cilingarov, a plasat un steag al ţării sale pe fundul mării, în 2007.

El le-a spus reporterilor că misiunea sa a fost să arate lumii că zona arctică este rusească. "Trebuie să dovedim că Polul Nord este o extensie a teritoriului rusesc", a spus atunci Cilingarov. Canada a considerat gestul Rusiei ca fiind provocator. Moscova a respins acuzaţiile, in