Dar credeti ca altadata, cu altii, a fost altfel? N-au trecut toti candidatii la vreo diploma prin acelasi stres? Eu depun marturie ca da. Desigur, pe atunci nu era nevoie de camere si de alti insi care sa intre peste noi, fiindca insisi profesorii care ne asistau in timp ce scriam tezele erau cu ochii in patru. In zilele din urma bacalaureatului, am auzit pe toate canalele de televiziune cuvintul "stres". A fost si este folosit pina la sat, pina la uzura, pina la plictis de catre bunici, parinti si elevi, de catre profesori, directori de scoala sau diversi functionari din domeniu. Si, desigur, de catre jurnalistii care au inconstienta de-a politiza rezultatele catastrofale ale bacului de anul asta. Acestia din urma au dedicat emisiuni intregi evenimen­tului, la care au invitat personaje de toata mina dintre cei amintiti mai sus, fireste, nu pentru a afla adevaratele cauze ale usturatorului esec national al junetii, ci pentru a scoate in relief vina lui Funeriu si a politicii pedeliste pe care o reprezinta dumnealui. E drept ca acest personaj mi-a trezit si mie, in general, numai stupoare (nu s-o fi gasit un alt ins, cu experienta in domeniu sau macar mai inteligent si mai putin vulnerabil la CV, care sa ocupe functia de ministru al Educatiei?); cu regret pentru suferinta unora, de data asta insa consider ca ideea emanata de creierul ministrului, de a pune camere de supravegheat examenul, a fost una buna; daca s-ar fi pus in practica mai devreme, buba ar fi spart mai repede si junii aflati in cauza ar fi priceput mai din timp ca nu e de glumit cu scoala. Ca nu poti sa fii elev de liceu si, in acelasi timp, sa legi de gard cartile de matematica, de romana, de biologie etc. Ca nu poti sa pretinzi o diploma de bacalaureat si, in acelasi timp, sa fii vesnic la chefuri, la plimbari, la cofetarii, la sport, la intilniri amoroase, la etnobotanice etc. "Am picat din cauza st