Rusia si Norvegia au semnat, recent, o intelegere cu privire la propietatile din Marea Barents. Acesta este insa un exemplu rar de acord intr-o regiune care provoaca adevarate lupte. Miza: depozitele uriase de energie care zac in zona arctica, numai bune de exploatat, in conditiile in care rezervele de hidrocarburi din intreaga lume sunt pe cale sa se epuizeze.

Fiecare bucatica din acest teritoriu extins face subiectul unor negocieri, discutii si certuri intre tarile cu interese majore in zona.

SUA si Canada, altfel doi vecini cu stranse legaturi, nu se inteleg cu privire la teritoriile din Marea Beaufort, o regiune de interes maxim pentru forarile pentru petrol, scrie Guardian.

La randul sau, Canada trebuie sa rezolve o disputa cu Danemarca cu privire la dreptul de proprietate asupra Insulei Hans si unde ar trebui trasata linia de control in stramtoarea dintre Groenlanda si Insula Ellesmere.

De si mai mare importanta intr-o lume aflata sub influenta incalzirii globale, unde ghetarii se desprind unii de altii si plutesc in deriva, este controlul asupra Pasajului de Nord-Vest. Canada insista ca are suveranitate asupra rutei maritime, deci trebuie sa fie intrebata cu privire la utilizarea acestuia. SUA il vede drept o potentiala zona de apa deschisa, ceea ce i-ar acorda dreptul de libera trece pentru navele sale de razboi.

Un alt exemplu este arhipelagul Svalbard, la nord-vest de Norvegia, subiect al unui tratat international semnat in 1920. Tratatul nu impiedica Marea Britanie si Norvegia, altminteri tari prietene, sa aiba discutii cu privire la interpretarea sa. Desi Norvegia a primit suveranitate si responsabilitatea pentru administrarea drepturilor de pescuit si conservarea mediului, celelalte natiuni semnatare ale tratatului, Rusia, SUA, China si Marea Britanie, au drepturi egale de exploatare a resurselo