Cel mai dur examen de bacalaureat din ultimii 20 de ani intra intr-o noua faza, odata cu inscrierile, incepand de azi (11 iulie), pentru sesiunea de toamna unde am putea avea un numar record de candidati.
Contestatiile la rezultatele primei sesiuni nu au adus schimbari spectaculoase, cresterea promovabilitatii cu un punct fiind o evolutie fireasca si, tocmai de aceea, previzibila. Unii au vazut in declaratia secretarului de de stat Oana Badea, care anticipa aceasta majorare minima, o premonitie dubioasa. Ciudat ar fi fost, dimpotriva, ca aceasta regula statistica sa fie incalcata de aceasta data.
Asadar, mai bine de jumatate dintre candidati nu au trecut si daca supravegherea ar fi fost la fel de drastica peste tot, probabil ca procentul promovatilor ar fi coborat cu inca vreo 10 puncte. Ceea ce iarasi ar fi fost firesc pentru ca, dupa cum remarca profesorul Stefan Vlaston, presedintele Federatiei EduCer, o treime dintre liceeni sunt seriosi si muncitori, o treime au potential, dar sunt puturosi si cam hoti, iar alta treime nu au ce cauta in liceu si nu au de ce sa incerce sa obtina bacalaureatul.
Se pare ca acest adevar a fost inteles mai bine decat se asteptau cei care, populist, au declansat bocentul national pe umerii celor picati si ai parintilor lor. Un sondaj IRES ne arata ca 42% dintre romani, adica majoritatea, socotesc ca elevii insisi poarta cea mai mare vina pentru rezultatele examenului, iar camerele de supraveghere nu au avut efecte decat asupra celor care intentionau sa copieze.
Asadar, in pofida isteriei TV si a manipularilor, cei mai multi dintre romani (70%) socotesc ca rezultatele bacalaureatului reflecta realitatea si, implicit, ca aceasta exigenta ar trebui sa se mentina. Aici mi se pare insa ca e cel mai mare pericol, din cauza politizarii excesive a temei, din cauza mediocritatii intelectuale a cl
