În urmă cu trei luni, când demara, cu scandalul de rigoare, planul de desfiinţare a 67 de spitale din ţară, a căror activitate nu justifica, în opinia Ministerului Sănătăţii, păstrarea lor ca unităţi sanitare funcţionale, oficialii ministeriali susţineau că desfiinţarea va avea şi un efect pozitiv : va creşte numărul de cămine de bătrâni, spitalele desfiinţate urmând să se transforme în unităţi de îngrijire şi asistenţă socială de acest tip. Deşi a trecut o bună perioadă de timp de la momentul desfiinţării, până în prezent doar cinci din cele 67 de unităţi spitale desfiinţate pot funcţiona ca şi cămine din bătrâni. Printre cele cinci nu se regăseşte nicio unitate sanitară din Timiş.
Planuri mari, uitate rapid
În momentul în care a anunţat desfiinţarea a peste 60 de spitale din ţară, Ministerul Sănătăţii argumenta necesitatea realizării acestui demers prin nevoia de cămine de bătrâni, spitalele desfiinţate urmând să fie transformate în unităţi de asistenţă socială şi îngrijire de acest tip, aflate în subordinea Ministerului Muncii.
Încă de atunci, o serie de sindicate din sistemul sanitar au exclus această variantă, susţinând că acest demers de transformare este doar un bluf, pentru că majoritatea spitalelor desfiinţate nu au infrastructura, poziţionarea şi dotările necesare pentru a întruni minimele standarde necesare pentru a fi autorizate şi a funcţiona ca unităţi de îngrijire pentru vârstnici. La aproape trei luni de la momentul anunţării desfiinţării spitalelor, varianta vehiculată de sindicate pare să fi fost credibilă.
Reprezentanţii Ministerului Muncii, căruia i-au fost pasate spitalele desfiinţate au verificat recent câteva dintre cele 67 de spitale care, potrivit planurilor Ministerului Sănătăţii, urmează să fie transformate în centre de îngrijire pentru bătrâni, iar rezultatele în urma acestor ver