Bacalaureatul este unul, poate cel mai important, dintre evenimentele care mai invioreaza vara, cit de cit. Dincolo de insemnatatea lui, e si un motiv bun de ciondaneala ieftina. Chiar la inceputul acestei saptamini, Comisia Europeana a aflat - si apoi a imprastiat vestea - ca analfabetismul pe continent e in floare. Un studiu realizat in acest sens in tarile membre plus Norvegia, Islanda si Turcia arata ca, pe linga adultii nestiutori, un adolescent din cinci citeste silabisind ori gresind cuvintele. Daca, in Romania, Bac-ul ar fi fost cinstit, procentul de promovare de 46% ar fi fost considerat unul de vis. Ne-am obisnuit deja sa regasim numele tarii in coada multor clasamente comunitare pe diverse domenii. A venit si rindul Bac-ului, dar inca mai e de lucrat la supraveghere, ca sa nu mai apara motivatii penibile ca la Suceava, un judet bogat unde toate consiliile locale parca s-au inteles dinainte sa nu aloce bani pentru camerele de supraveghere. Abia cind conditiile de examinare vor fi aceleasi pentru toti, atunci vom putea sti dimensiunea reala a dezastrului din invatamint. Cum era de asteptat, suma atitor esecuri in rindul absolventilor de liceu s-a transferat repede in lumea politica, unde balacareala - amplificata de unele mijloace media cu greu acceptate ca facind parte din pestritul jurnalism romanesc - intre cei de la putere si cei din opozitie depaseste in fiecare zi limitele decentei, respectului si orice regula de competitie politica. Sigur ca examenul a fost umbrit de inechitatea supravegherii, mai dura sau mai relaxata de la judet la judet, dar de aici pina la a contesta tot efortul organizarii unui concurs cit mai corect e cale lunga. Atit liderii opozitiei, cit si ai partidelor aflate la putere sint absolventii acelui Bacalaureat unde se copia pe rupte. Daca unii s-au trezit dupa atitia ani sa schimbe sistemul (dar mai bine mai tirziu decit niciodat