Sfinţii Petru şi Pavel sunt serbaţi conform vechiului calendar.

În fiecare an, la data de 12 iulie, conform calendarului pe stil vechi- cel iulian - păstrat încă în judeţul Caraş-Severin de creştinii ortodocşi de rit vechi, are loc sărbătoarea numită Petrovdanul sârbesc. Mai exact, în Banatul Montan. tradiţia este păstrată de sârbii din Clisura Dunării şi ucrainenii din jurul Caransebeşului. În această zi sunt sărbătoriţi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, care în lumea slavă au o importanţă deosebită, comparabilă cu cea a sfântului Anton de Padova.

Liubiţa Nicolici, o bătrână din Clisură care ştie toate obiceiurile strămoşilor săi sârbi, spune că „sărbătoarea reprezintă unitatea creştinilor. Sf. Petru este unul dintre primii ucenici ai lui Hristos. În schimb, Pavel, la început, a fost duşmanul lui Iisus şi al creştinismului. Şi, cu toate acestea, Dumnezeu le-a făcut pe toate după vrerea lui. A unit credinţa cu necredinţa şi a învins cel ce a fost mai credincios şi mai tare", spune bătrâna sârboaică.

Echivalentul nedeilor româneşti

,,În multe sate de-ale noastre cu etnici sârbi, ziua de „Petrovdan" este sărbătoarea comunităţii, hramul bisericii sau, cum îi spune la români, nedeia. Din bătrâni se păstrează tradiţia alegerii naşului bisericii, semn de mare respect în sat. După sfânta Liturghie şi slujba de vecernie, în mijlocul bisericii pline de credincioşi, se taie colacul pregătit de naşi. Aceasta este de fapt un ritual, o «jertfa fără de sânge» adusă patronilor bisericii.

Colacul este făcut din grâu nou de naşii ăi bătrâni, iar când slujba este gata, un colăcel tot din grâu nou este dat noilor naşi", spune Aniţa Velimirovici din Moldova Nouă, care provine dintr-o altă comunitate sârbească aşezată pe malul Dunării. De altfel, şi numele sărbătorii îl omagiază în mod deosebit pe Sfântul Apostol Petru. Din punct de vedere etimologic,