”Stimate Domnule Prim-ministru, în legătură cu aniversarea a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, solicit respectuos concursul Dumneavoastră pentru aducerea şi expunerea la Chişinău, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie, a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt”, se afirmă într-o scrisoare trimisă de premierul R. Moldova, Vlad Filat, omologului său de la Bucureşti, Emil Boc.

“Recuperat de la Mănăstirea Zografu, din Grecia, în 1917, restaurat timp de şapte ani şi prezentat recent publicului, acest vestigiu istoric de unicat al gloriosului nostru voievod ar conferi o semnificaţie distinctă şi inedită manifestărilor oficiale prilejuite de sărbătorirea pe 27 august 2011 a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova şi a două decenii de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Chişinău şi Bucureşti. Având în vedere valoarea inestimabilă a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, Vă asigur de întrunirea deplină a condiţiilor tehnice şi de securitate pe care le comportă expunerea lui la Chişinău, în acest sens instituţiile guvernamentale din domeniu asumându-şi responsabilităţile de rigoare. Profitând de această ocazie, rog să acceptaţi, Domnule Prim-ministru, expresia deosebitei mele consideraţiuni”, se mai spune în scrisoarea lui Vlad Filat. Steagul este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea care îl înfăţişează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruinţei militare. Iconografia şi încadrarea cronologică a piesei au creat iniţial confuzia că ar fi vorba despre un steag de luptă al voievodului Ştefan cel Mare, dar absenţa stemei Moldovei, caracteristică stindardelor militare, nu susţine ipoteza amintită. Broderia îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe aşezat pe un tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. Pe steag sunt brodate două inscri