Pe măsură ce România îşi pierde avantajul forţei de muncă ieftine, calificarea forţei de muncă va deveni un «must-have» pentru creşterea exponenţială a activităţii economice. Cu o generaţie formată din peste 110.000 de tineri declaraţi respinşi la bacalaureat, se pune întrebarea: cine va fi specialistul de mâine, în condiţiile în care şcoala românească se dovedeşte neputincioasă în livrarea de angajaţi competenţi? Aşa cum o ţară dezvoltată precum Germania a ajuns să aibă un deficit de câteva sute de mii de specialişti şi se vede nevoită să importe angajaţi, este posibil ca şi investitorii din România să ajungă în următorii 10- 20 de ani să aducă angajaţi mai ieftini şi mai bine pregătiţi din alte ţări.
Unii deja au început: producătorul chinez de echipamente telecom Huawei, care are un business de aproape 40 de milioane de euro în România, şi-a adus 100 de angajaţi chinezi (30% din efectivul total de angajaţi) să lucreze pe piaţa locală.
În opinia lui Petru Dandea, vicepreşedinte al Confederaţiei Sindicale "Cartel Alfa", economia nu va putea reveni pe creştere dacă scăderea nivelului de educaţie al angajaţilor va continua.
"Cu oameni în sistem care nu au formarea necesară pentru a fi profesori şi cu rezultate cum a fost cel de la bacalaureatul din acest an vor ajunge indienii şi chinezii să plătească pensiile actualilor angajaţi, pentru că la noi, deşi salariile sunt mici, sunt mai bune decât cele pe care le-ar obţine în ţara lor. Oamenii performanţi nu se mai îndreaptă către sistemul de învăţământ, pentru că nu sunt motivaţi de un salariu de 700 de lei pe lună, cu care nu se poate trăi, cel puţin în mediul urban. Aşa s-a ajuns în situaţia în care profesori care iau nota 2 la evaluare să predea în învăţământul preuniversitar", a explicat Dandea.
După un an de stat acasă, liceenii nu vor fi mai bine pregătiţi
Profesorul I
