Mai mulţi senatori şi deputaţi români s-au apucat de facultate la vârste înaintate. Iniţiativa este lăudabilă, numai că trebuie făcută o observaţie: majoritatea politicienilor s-au orientat către cele mai slabe universităţi din România.

Despre multe facultăţi din România s-a spus că sunt neperformante. Multe dintre acestea - de cele mai multe ori particulare - au fost implicate în scandaluri legate de diplome false sau examene luate prin metode extraşcolare. Interesant este că printre studenţii celor mai slabe instituţii de învăţământ superior din România se numără şi parlamentari români, mulţi dintre ei trecuţi de 40 de ani. La ce le foloseşte acestor politicieni absolvirea unei asemenea facultăţi? Cum au reuşit totuşi să fie prezenţi, în acelaşi timp, şi în băncile şcolii, şi în cele ale Parlamentului?

Licenţiat cu 10 la 64 de ani

Ioan Damian, membru al PSD, a devenit parlamentar pentru prima oară în 1990. Pe atunci avea doar studii postliceale şi liceul, „dar ăla adevărat, de pe vremea când se făcea şcoală", după cum a ţinut să precizeze. Deputatul a fost arbitru internaţional de box şi regretă că nu a făcut studii superioare când era mai tânăr. În 2000, la 51 de ani, a intrat la Universitatea de Studii Agronomice pentru că în judeţul lui - Călăraşi - oamenii era preocupaţi de muncile câmpului.

„Am luat licenţa cu 9,60. Nu cred într-un CV plin de diplome. Am fost un autodidact. Eu pun preţ pe acele diplome care se citesc la purtător. Ce să vă zic - am fumat mult, dar nu am furat", ne explică Damian, care încheie asigurându-ne că a fost alături de Lucică Bute de-a lungul întregii cariere a acestuia.

Când a început a doua facultate, cea de drept la Universitatea Ecologică din Bucureşti, deputatul Ştefan Buciuţă obţinea şi primul mandat de parlamentar. Se întâmpla în 2004, atunci când reprezentantul minorităţilor avea 60 de ani. A abs