Cine-i harnic şi munceşte are tot ce vrea, cine-i leneş şi chiuleşte are tot aşa! E doar una din expresiile care arată că românii nu mai dau doi bani pe vechea lozincă "nici muncă fără pâine, nici pâine fără muncă", tot mai mulţi căpătând convingerea că pentru a avea "succesuri" ajunge să fii descurcăreţ şi tupeist.
Iar dacă percepţia s-a generalizat în societate, e de mirare că tinerii, care copiază modelele din jur, au aceeaşi mentalitate? Nu, spun pedagogii şi psihologii, şi tocmai de aceea s-a picat în masă la Bac. Când, dintr-o dată, nu s-a mai putut fura, cel puţin nu ca în trecut, adevărul a ieşit la iveală: produsele învăţământului românesc sunt proaste. O surpriză?
Nu, spun - din nou - specialiştii, căci acum doar se culeg roadele unui sistem bulversat cu 140 de modificări legislative în două decenii şi finanţat în ultimii doi ani cu mai puţin de 3% din PIB faţă de 8% în anii '80. Un sistem ai cărui protagonişti sunt elevi "educaţi" că munca e înjositoare şi amăgiţi că oricine poate deveni doctor ori inginer, părinţi dispuşi să le cumpere notele şi profesori nemotivaţi, mulţi proveniţi din universităţi prin care au trecut ca gâsca prin apă.
Judeţ de mijloc
Bac-ul din iulie 2011 a intrat în istorie cu recordul negativ de promovabilitate. În Bihor, bilanţul a fost ceva peste media naţională, dar nu cu mult.
Din cei 6.907 candidaţi, 13 au vrut să copieze sau chiar au făcut-o, fiind eliminaţi, astfel că vor putea repeta examenul abia peste trei sesiuni. Chiar şi după rezolvarea contestaţiilor, aproape jumătate (47,73%) au picat, majoritatea (83,27%) cu medii sub 5. Doar 52,08% (tot după contestaţii) au devenit bacalaureaţi, cei mai mulţi (35,75%) cu medii între 6 şi 6,99 sau între 7 şi 7,99 (22,24%). Adică mediocru. Numai 8,51% au obţinut între 9 şi 9,99. Nimeni n-a luat 10, doar două absolvente ale Colegiului Mihai Eminescu din O
