15 căldărari, lingurari şi argintari din toate zonele ţării i-au încântat pe cei care au vizitat atelierul itinetant. Acesta a fost amplasat timp de trei luni în centrul municipiului iar vizitatorii i-au putut admira la lucru pe rromii participanţi în proiect.

Cazane de ţuică, ibrice de cafea, ceaune pentru gulaş, podoabe din argint, coşuri din nuiele şi fuste înflorate. Acestea sunt doar câteva dintre obiectele pe care ieşenii le-au testat şi cumpărat la atelierul itinerant Romano Butiq. „Cu toate că au fost mai puţini vizitatori vineri, în prima zi, pe parcurs ne-am revenit. Î-am îmbiat pe cei care ne-au trecut pragul cu varză cu carne, fasole cu ciolan şi sărmăluţe", a precizat Luis Turcitu, coordonatorul regional al proiectului.

Daţi CLICK pe poze pentru o FOTOGALERIE CU MEŞTEŞUGARII RROMI

Printre cele mai pitoreşti standuri de la târg s-a numărat cel al lui Iţoc Căldăraru şi al lui Victor Clopotaru, fiul acestuia. „Trebuia să mă cheme şi pe mine Căldăraru, ca pe tata, ca pe meserie, dar nu ştiau carte cei care mi-au făcut certificatul de naştere", spune Victor.

Împreună cu tatăl său, acesta făureşte faimoasele cazane de ţuică şi ibrice dintr-o singură bucată de cupru, sau de zinc. „Asta e diferenţa dintre noi şi căldărarii din Ciurea. Noi lucrăm totul dintr-o singură bucată, pe când aceştia lucrează cu ulte îmbinări", spune Iţoc Căldăraru. Pentru un ibric de cafea acesta nu ştie cu exactitate cât timp lucrează, pentru că „zboară repede", dar ştie cu precizie că până e gata trebuie băgat în foc de cel puţin 4.000 de ori.

„Nea Vily" e argintarul. Sub ochii curioşi ai trecătorilor acesta transformă în nici câteva minute o monedă din argint într-o perche de verighete. A venit din Bucureşti pentru târgl de la Iaşi şi spune că practică meseria „de când se ştie". „E meseria transmisă din tată-n fiu şi pe care am dat-o şi