Diagnostic
Investigaţiile presupun un exament oftalmoscopic (care evidenţiază depozitele specifice şi modificările de aspect ale retinei), angiografia (care indică anomaliile vasculare locale), tomografia în coerenţa optică (OCT) care studiază amănunţit morfologia retinei, strat cu strat, inclusiv stratul pigmentar care este cel mai profund, examenul de autofluorescenţă (care poate observa de asemenea stratul pigmentar). Un test simpu este testul Amsler. Acesta foloseşte un desen cu un câmp de linii întretăiate, orizontale şi verticale. Se priveşte în centrul câmpului, cu un singur ochi. Dacă unele dintre aceste linii sunt şterse, deformate, este vorba despre degenerescenţa maculară. Odată precizat diagnosticul, va trebui ca bolnavul să îşi facă acest test acasă, zilnic sau de câte ori recomandă medicul, pentru a surprinde instalarea formei exudative. Degenerescenţa maculară uscată se clasifică în stadiul precoce, intermediar şi avansat. Apariţia degenerescenţei exudative este interpretată totdeauna ca o complicaţie.
Tratament
Din păcate, nu există un tratament specific pentru degenerescenţa maculară. În forma uscată, Institutul Naţional al Ochiului (NEI) din SUA recomandă o formulă zilnică, ce conţine cantităţi suplimentare de vitamine şi antioxidanţi: 500 mg vitamina C, 400 UI vitamina E, 15 mg betacaroten (contraindicat la fumători), 80 mg zinc, 2 mg cupru. Aceste substanţe, în dozele stabilite, nu pot fi obţinute din dieta zilnică, chiar dacă aceasta este foarte sănătoasă. Formula respectivă nu este infailibilă, dar studiile au arătat că încetineşte progresia bolii, împiedică instalarea bolii şi la celălalt ochi şi scade riscul evoluţiei spre forma umedă. De asemenea, pentru îmbunătăţirea vederii se poate implanta chirurgical o lentilă.
În degenerescenţa maculară umedă se poate recurge la tratamente care împiedică creşte
