Nimic nu ne invata mai bine cum sa ne ferim de criza, decat criza insasi. Din nefericire, omenirea nu da semne ca ar trage ceva concluzii din propriile greseli. Dimpotriva, este predispusa sa le repete la nesfarist.
Ca urmare, dezechilibrele economico-financiare declansate in 2007-2008 se mentin inca: Europa nu stie ce se va face daca moneda euro nu va rezista, SUA nu prevad vreo redresare economica, iar tarile emergente isi vad activele amenintate de cei doi giganti.
Lectia crizei presupune descoperirea erorilor, stabilirea solutiilor si aplicarea lor. Daca la analize toti suntem asi, solutiile nu le cunoaste nimeni si - fireste - ceea ce nu cunosti, n-ai cum sa aplici.
In opinia profesorului Harold James de la Universitatea din Princeton, publicata pe portalul Project Syndicate, evolutia crizei permite punctarea a cinci cauze, care au generat-o. Ele inca n-au disparut.
Cauzele persista, criza continua
Prima cauza generatoare de criza porneste, asa cum se stie, din avantul exagerat al dezvoltarii imobiliare, pe baza creditelor. Guvernele au incurajat cumpararea de imobile, printr-o politica populista si imprudenta.
Bancile au platit, investitorii au incasat, iar constructorii au pus pe picioare o uriasa baza materiala, ramasa intre timp nu numai fara obiect, dar si generatoare de somaj.
Acum, bancile nu pot incasa, investitorii nu-si pot vinde activele, iar somerii inghit fondurile sociale, fara sa stie ca sacul lor se goleste cel dintai.
A doua cauza priveste riscurile pe care si le-au asumat institutiile financiare, contand pe principiul american "too big to fail " (prea mare, ca sa se prabuseasca). Asa este, o institutie mare nu se prabuseste, dar le prabuseste ea pe cele mici cat ai zice peste.
Abia cand a izbucnit criza - din cauza esecului pietii imobilia
