Comisia Europeană a făcut publice „plusurile“ şi „minusurile“ din sistemul judiciar românesc. În timp ce se declară mulţumiţi de lupta anticorupţie, oficialii UE îşi exprimă dezamăgirea faţă de soluţionarea cu viteza melcului, în instanţe, a dosarelor de mare corupţie.
Soluţionarea lentă a dosarelor de mare corupţie, lipsa măsurilor suplimentare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, în special la nivelul administraţiei locale, refuzul Parlamentului de a da aviz de percheziţie electronică în cazul fostului ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob-Ridzi, sau de arestare preventivă în cazul deputatului PDL Dan Păsat - sunt doar câteva dintre criticile aduse de Comisia Europeană cu privire la Justiţia din România. Îngrijorarea oficialilor UE se îndreaptă către eventualele prescripţii intervenite în marile dosare de corupţie. Astfel că, UE trasează, în premieră, paşii exacţi pe care România trebuie să-i facă pentru a scăpade monitorizarea Justiţiei. Comisia critică CSM şi Înalta Curte, dar laudă instituţiile angrenate direct în lupta anticorupţie, în special Direcţia Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională de Integritate.
Raportul Comisiei Europene cu privire la Justiţia din România, făcut public miercuri la Bruxelles, aduce din nou în prim-plan problemele cu care se confruntă sistemul judiciar din ţara noastră. Una dintre instituţiile cele mai criticate este Consiliul Superior al Magistraturii. „Consiliul Superior al Magistraturii, ales recent, trebuie să-şi demonstreze angajamentul faţă de reformă prin rezultate concrete", se arată în raportul CE.
Livia Stanciu, preşedinte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Capacitatea şi rezultatele înregistrate de Inspecţia Judiciară a CSM, cea care se ocupă cu verificările disciplinare ale magistraţilor şi sesizează Consiliul cu privire la încălcarea codului deontologic al